Stiri

Primul de acest fel, care își propune să personalizeze tratamentele pentru anxietate și depresie. 🧬💊
Prin analiza genetică gratuită, cercetătorii stabilesc dozele optime pentru fiecare pacient, reducând efectele adverse și îmbunătățind eficiența tratamentului. Un pas important spre un model global de prescriere psihiatrică personalizată.

Platformă digitală care ajută la evaluarea și antrenarea funcțiilor executive (atenție, memorie, control al impulsurilor, reglare emoțională).
Un pas important pentru o educație incluzivă și sprijin real pentru cadrele didactice!
👉 Descoperă mai multe în clipul de prezentare!

🔎 Filosofia în comunismul târziu și lecțiile ei pentru prezent

Profesorul dr. Siyaves Azeri vorbește despre crizele sistemului, impactul asupra gândirii filosofice și ce putem învăța din acea perioadă.

🎥 Urmărește interviul integral, promovat de UBB-CORE, Centrul de orientare în carieră al cercetătorilor UBB.

#UBBCORE #Filosofie #Cercetare #UBBCluj

De ce acceptarea Inteligenței Artificiale Generative de către utilizatori nu ține doar de performanță

 

De ce acceptarea AI Generative nu ține doar de performanță?

Un studiu recent arată că utilizatorii adoptă mai ușor tehnologia dacă o percep ca fiind familiară și deja utilizată pe scară largă.

👉 De ce? Pentru că în fazele incipiente, contează mai mult legitimitatea cognitivă decât cea morală sau pragmatică.

Link:

Variantă din presă internațională:

Link

Citare: Bunduchi, R., Sitar-Tăut, D. A., & Mican, D. (2025). A legitimacy-based explanation for user acceptance of controversial technologies: The case of Generative AI. Technological Forecasting and Social Change, 215, 124095.

Nanoparticule de aur + ADN = viitorul în diagnostic și tratament

 

🔹 Cercetători români și francezi (Ana-Maria Crăciun, Simion Aștilean, Monica Focșan, Marc Lamy de la Chapelle) au publicat în Trends in Analytical Chemistry un studiu despre potențialul nanoconjugatelor bazate pe nanoparticule de aur și ADN fluorescent.

Ce sunt nanobeacons & nano-flares?

Nanobeacons: detectează ADN/ARN prin schimbări de fluorescență.

Nano-flares: eliberează un semnal fluorescent la legarea de o țintă biologică.

Aplicații-cheie

✅ Diagnostic rapid & ultrasensibil:

ADN/ARN, mutații genetice, enzime RNase A

detecție BRCA-1 (cancer mamar) în 30 min, la sensibilități femtomolare

✅ Biomarkeri și compuși periculoși: ATP (Parkinson, cancer), ioni de mercur, pesticide

✅ Terapie ghidată prin imagistică:

nanobeacons anti-Kras → reduc tumori gastrice și metastaze la șoareci

✅ Monitorizare în timp real: urmărirea mecanismelor celulare și a genei silențioase în țesuturi vii

De ce contează?

🔬 Aceste nanoconjugate pot revoluționa diagnosticul precoce, tratamentul țintit și cercetarea medicală.

👉 Detalii complete – Presa internațională: Link

Citare: Craciun, A. M., Astilean, S., Focsan, M., & de la Chapelle, M. L. (2024). Gold nanoparticles conjugated with fluorophore-labeled DNA: overview of sensing and imaging applications. TrAC Trends in Analytical Chemistry, 180, 117913.

Cum se raportează marile companii de tehnologie la reglementarea flexibilă a UE privind dezinformarea?

 

Cum se raportează marile companii de tehnologie la reglementarea flexibilă a UE privind dezinformarea?
Un studiu recent arată discrepanțe între obiectivele Uniunii Europene – protejarea democrației și a drepturilor cetățenilor – și prioritățile platformelor online, care pun accent pe profit, reputație și responsabilitate limitată.

Cât de eficientă este, de fapt, reglementarea voluntară în era digitală?

Detalii în articol: 👉 Link

Variantă din presa internațională: Link

Citare: Gabriela Borz, Fabrizio De Francesco, Thomas L. Montgomerie & Michael
Peter Bellis (2024) The EU soft regulation of digital campaigning: regulatory effectiveness
through platform compliance to the code of practice on disinformation, Policy Studies, 45:5,
709-729, DOI: 10.1080/01442872.2024.2302448

🌍 Industria 4.0 nu este o revoluție bruscă, ci o evoluție treptată.

 

Industria 4.0 nu este o revoluție bruscă, ci o evoluție treptată.
Un studiu recent arată că fabricile nu renunță la tehnologiile tradiționale, ci le combină cu instrumente digitale moderne, de la roboți industriali la sisteme inteligente de date. Rezultatul? O transformare mai realistă, dar mai lentă, cu beneficii vizibile mai ales pentru companiile mari.

Descoperă de ce viitorul producției este despre integrare, nu înlocuire:
LINK

 

Variantă din presa internațională: LINK

Citare: Demeter, K., Szász, L., Rácz, B. G., & Györfy, L. Z. (2024). Fourth industrial (r) evolution? Investigating the use of technology bundles and performance implications. Journal of Manufacturing Technology Management, 35(9), 1-23.

🌍 România ar putea avea o nouă resursă strategică de energie verde: hidrogenul natural

 

O echipă de cercetători a descoperit un posibil rezervor natural de hidrogen în județul Caraș-Severin, într-o galerie minieră din zona Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Este o descoperire rară, dar cu implicații majore pentru tranziția energetică a României.

💡 Hidrogenul este considerat unul dintre combustibilii-cheie ai viitorului: este curat, versatil și poate fi folosit în transport, industrie sau producția de electricitate. Până acum, producerea sa era însă costisitoare și poluantă. Un zăcământ natural și accesibil ar putea schimba regulile jocului.

🔬 Mostrele de gaz prelevate conțin până la 90% hidrogen, iar echipa va continua explorările pentru a evalua dimensiunea reală a zăcământului.

🇷🇴 România ar putea deveni astfel un jucător important pe piața europeană a hidrogenului verde, alături de alte țări care deja investesc în această tehnologie.

📖 Citește mai multe despre descoperire aici:
👉 https://clujtoday.ro/descoperirea-unui-rezervor-natural-de-hidrogen-in-romania-un-nou-pas-catre-energia-verde/

📖 Articolul a fost publicat și în presa străină:
https://apnews.com/press-release/ein-presswire-newsmatics/earth-science-romania-8562282862373f298dc42a31d18a6800
Baciu, C., & Etiope, G. (2024). A direct observation of a hydrogen-rich pressurized reservoir within an ophiolite (Tișovița, Romania). International Journal of Hydrogen Energy, 73, 402-406.

Un nou studiu semnat de Dan Mercea și Filipe G. Santos (2024), publicat în Perspectives on Politics, arată că alegătorii pun mai mult preț pe politicile promovate de aceste partide decât pe trecutul lor protestatar.

📊 Deși aceste formațiuni au apărut adesea în stradă – din mișcări ecologiste, populiste sau civice – sprijinul electoral vine în principal din acordul cu ideile și soluțiile propuse, nu din atașamentul față de mișcarea de protest.

👀 Studiul, bazat pe date experimentale, contrazice ideea că protestul este principalul motor al votului și arată că politica bine articulată cântărește mai mult decât simbolismul revoltei.

📖 Citește articolul complet:
🔗https://clujtoday.ro/cum-voteaza-europenii-politica-mai-presus-de-protest/

Varianta în engleză: https://www.transylvaniatoday.ro/2025/05/30/study-on-how-europeans-vote-politics-over-protest/

Mercea, D., & Santos, F. G. (2024). Policy over protest: Experimental evidence on the drivers of support for movement parties. Perspectives on Politics, 1–23.

🧠 Cum afectează trauma controlul emoțional al creierului?

 

Un nou studiu realizat de Annika C. Konrad, Andrei C. Miu, Sebastian Trautmann și Philipp Kanske și publicat în presa internațională Frontiers in Behavioral Neuroscience explorează modul în care trauma poate rescrie mecanismele de reglare emoțională ale creierului.

📌 De ce unii oameni dezvoltă PTSD, iar alții nu? Se pare că totul ține de modul în care creierul reușește să gestioneze emoțiile negative după traumă.

📉 Cercetările arată că persoanele cu PTSD au adesea o activitate redusă în regiunile prefrontale ale creierului, esențiale pentru control cognitiv și monitorizarea conflictelor. Mai mult, strategiile de reglare emoțională precum reformularea cognitivă pot proteja împotriva simptomelor, în timp ce suprimarea emoțiilor sau ruminația agravează situația.

🧬 Deși încă sunt multe necunoscute, terapia prin expunere și tehnici moderne precum neurofeedback-ul par promițătoare în restabilirea echilibrului emoțional, prin neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se reorganiza.

– Citește articolul complet în presa locală:
https://www.upnews.ro/2025/05/30/studiu-psihologic-despre-influenta-unei-traume-asupra-controlului-emotional-al-creierului/

– Citește articolul complet în presa internațională:
https://www.transylvaniatoday.ro/2025/05/30/how-trauma-rewires-the-brains-emotional-control/

🔬 Publicat în Frontiers in Behavioral Neuroscience

Konrad, A. C., Miu, A. C., Trautmann, S., & Kanske, P. (2025). Neural correlates and plasticity of explicit emotion regulation following the experience of trauma. Frontiers in Behavioral Neuroscience, 19, 1523035.

🌊 Ce legătură există între ecuațiile matematice și valurile mării?

 

Un studiu publicat de cercetătorul Călin Iulian Martin explică, prin ecuații neliniare cu derivate parțiale, cum se produce spargerea valurilor – un fenomen spectaculos și complex, unde panta valului devine infinită într-un timp finit.

Această cercetare contribuie la înțelegerea dinamicii geofizice a valurilor oceanice, cu aplicații nu doar teoretice, ci și practice și economice. De ce contează? Valurile:

– contribuie la schimbul de gaze ocean-atmosferă 🌬️

– intensifică amestecul în straturile oceanice 🌊

– transportă sedimente și mențin biodiversitatea 🐟

– ar putea genera suficientă energie electrică pentru întreaga planetă ⚡

🔋 Potențialul valurilor? Până la 32.000 TWh/an, potrivit ONU. Cu doar 2% din coastele propice și un randament decent, omenirea ar putea produce 500 GW – adică de peste 80 de ori mai mult decât produc România prin hidrocentrale azi.

👉 Link: https://www.upnews.ro/2025/05/30/studiu-ecuatiile-matematice-ne-ajuta-sa-intelegem-oceanele/

🗞️ Studiul a fost preluat și în presa internațională! Vezi versiunea în limba engleză pe Transylvania Today: https://www.transylvaniatoday.ro/2025/05/30/study-how-math-equations-help-us-understand-the-oceans/

Martin, C. I. (2025). A wave-breaking result for azimuthally varying water flows in cylindrical coordinates. Journal of Differential Equations, 416, 143-158.

📢 Cum construiesc companiile „imunitate” la fake news? Un studiu revelator cu participare UBB

Într-un context digital dominat de dezinformare, un nou studiu publicat în Journal of Research in Interactive Marketing oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care companiile își pot construi reziliența față de informațiile negative propagate online.

👩‍💻 Studiul este semnat de Gheorghe-Ilie Fârte, Daniel Rareș Obadă și Alexandra-Niculina Gherguț-Babii (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), alături de Dan-Cristian Dabija (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor).

🔍 Autorii au analizat un eșantion reprezentativ de 1.550 de respondenți români, cu vârste între 16 și 74 de ani, pentru a explora impactul încrederii în informația online, al interacțiunilor parasociale și al experienței de flux digital asupra partajării de fake news și asupra credibilității corporative.

📈 Rezultatele arată că:

Credibilitatea unei companii este cheia rezilienței în fața informațiilor negative.

Experiențele online captivante și relațiile parasociale pot influența, direct sau indirect, tendința de a distribui fake news.

Comunicarea interactivă și transparentă este esențială pentru a stimula încrederea și a combate efectele dezinformării.

💡 Implicațiile sunt semnificative pentru marketingul digital și relațiile publice, oferind un model aplicabil în strategii de gestionare a crizelor și în consolidarea imaginii brandurilor.

🔗 Citește articolul aici: https://doi.org/10.1108/JRIM-10-2024-0473

Soluții sustenabile pentru o economie verde: contribuții esențiale ale cercetătorilor UBB

Un studiu internațional de anvergură, realizat de Muhammad Ahsan Iqbal, Wasim Abbas Shaheen, Suheela Shabir, Usman Ullah, Ienciu Ionel-Alin (Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai), Marius-Ioan Mihut (UBB), António Raposo și Heesup Han, explorează impactul finanțelor sustenabile, inovației tehnologice verzi, energiei regenerabile și politicilor de mediu asupra degradării mediului în 50 de țări, pe o perioadă de 23 de ani.

📉 Rezultatele sunt clare: practicile financiare sustenabile, inovația tehnologică și utilizarea energiei verzi reduc semnificativ degradarea mediului. De asemenea, politicile financiare axate pe schimbările climatice și sprijinul guvernamental pot amplifica efectele pozitive ale acestor intervenții.

🌱 Cu o abordare complexă și riguroasă, studiul evidențiază rolul esențial al guvernelor și al finanțelor verzi în tranziția către o economie durabilă, oferind recomandări valoroase pentru factorii de decizie din întreaga lume.

📖 Citește articolul integral aici: https://doi.org/10.1016/j.jenvman.2025.124047

Rezultate de impact într-un domeniu emergent: Acceptarea GenAI prin prisma legitimității

 

Un studiu de actualitate semnat de Raluca Bunduchi (University of Edinburgh Business School), Dan-Andrei Sitar-Tăut și Daniel Mican (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor) aduce o contribuție valoroasă în înțelegerea acceptării tehnologiilor controversate, precum Inteligența Artificială Generativă (GenAI).

📌 Lucrarea, publicată în Technological Forecasting & Social Change, propune un model inovator bazat pe legitimitate pentru a explica comportamentul utilizatorilor în fața tehnologiilor aflate în faze incipiente. Autorii analizează influența percepțiilor privind incertitudinea și variația tehnologică asupra intenției de utilizare a GenAI, prin prisma a trei tipuri de legitimitate: pragmatică, morală și cognitivă.

👥 Studiul se bazează pe un eșantion reprezentativ de 483 de studenți din domeniul sistemelor informaționale, demonstrând că legitimitatea pragmatică și cognitivă au un impact semnificativ asupra intenției de utilizare a GenAI – în timp ce dimensiunea morală nu are același efect.

🎯 Rezultatele evidențiază faptul că, în contextul tehnologiilor emergente, factori precum familiaritatea și beneficiile percepute au un rol mai important decât normele morale în determinarea acceptării.

📣 Acest studiu deschide perspective noi asupra modului în care universitățile, companiile și factorii de decizie pot sprijini adoptarea responsabilă a GenAI, valorificând potențialul său și înțelegând așteptările utilizatorilor.

🔗 Citește mai multe aici: https://doi.org/10.1016/j.techfore.2025.124095

Prof. Univ. Dr. Andrei C. Miu,

director al Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive, FPSE-UBB | Cercetare: impactul evenimentelor traumatice asupra activitatii creierului
Vezi mai multe în acest video: https://youtu.be/Z4oI9NUkCLU
#Neuroștiințe #Psihologie #Traumă #UBB #Cercetare #UBBCORE #ȘtiințăPentruToți

Luni, 24 februarie, și marți, 25 februarie,

de la 10, Dr. Călin Martin, cercetător I8 la Universitatea din Viena și Universitatea Babeș-Bolyai, este invitat la Radio Transilvania pentru un dialog captivant despre cercetare și impactul acesteia în România.

📻 Nu ratați acest dialog de excepție cu un expert în domeniu!
#Cercetare #Stiinta #UBB #RadioTransilvania #ViitorulCercetării

Un studiu recent realizat de cercetătorii Liana Stanca, Dan-Cristian Dabija și Veronica Câmpian de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca oferă o perspectivă aprofundată asupra modului în care consumatorii români s-au adaptat provocărilor impuse de pandemia COVID-19. Publicată în prestigioasa revistă Journal of Retailing and Consumer Services, cercetarea analizează comportamentele de cumpărare și adaptabilitatea consumatorilor în fața unei crize fără precedent.

Pandemia a accelerat tranziția către comerțul online, în timp ce restricțiile impuse de autorități au modificat preferințele și atitudinile cumpărătorilor. Studiul, desfășurat pe un eșantion de 1.067 de respondenți din România, a utilizat metode avansate de analiză statistică pentru a identifica patru grupuri distincte de consumatori.

Rezultatele cercetării arată că unii consumatori s-au adaptat rapid la noul context, adoptând achizițiile online datorită confortului și siguranței oferite. Alții, mai tradiționali, au preferat experiențele senzoriale și interacțiunea socială din magazinele fizice. De asemenea, cercetătorii au observat un interes crescut pentru flexibilitate și soluții inovatoare de cumpărături, care au devenit esențiale în timpul pandemiei și ulterior.

„Această cercetare subliniază importanța rezilienței și a adaptabilității în comportamentele de consum”, explică autorii studiului. „Retailerii pot folosi aceste informații pentru a-și personaliza strategiile, fie prin crearea unor experiențe captivante în magazinele fizice, fie prin îmbunătățirea platformelor de e-commerce.”

Conform cercetării, consumatorii au fost împărțiți în patru tipologii: cei care au adoptat rapid comerțul online, pragmaticii flexibili care continuă să cumpere online, cei care preferă comoditatea acestui tip de comerț și cei tradiționaliști care preferă magazinele fizice. Fiecare grup oferă indicii importante despre nevoile și așteptările lor, ceea ce permite companiilor să-și adapteze ofertele în mod corespunzător.

Această analiză nu este doar un instrument valoros pentru comercianți, ci și un ghid pentru a înțelege modul în care societatea reacționează în fața crizelor. Descoperirile oferă o perspectivă globală, fiind relevante și pentru alte piețe emergente, subliniind importanța adaptabilității în fața schimbărilor rapide din comportamentul de consum.

Articolul evidențiază, de asemenea, o întrebare crucială pentru viitor: vor păstra consumatorii obiceiurile dobândite în timpul pandemiei sau vor reveni la practicile tradiționale? Cercetătorii sugerează că răspunsul depinde de modul în care companiile vor reuși să creeze experiențe personalizate și atractive atât în online, cât și în offline.

Citare: Stanca, L., Dabija, D. C., & Câmpian, V. (2025). Adaptation and resilience in retail: Exploring consumer clusters in the new normal. Journal of Retailing and Consumer Services, 82, 104112.

Un studiu amplu, realizat la Universitatea Babeș-Bolyai și publicat în prestigiosul jurnal Technological Forecasting & Social Change, explorează factorii care influențează satisfacția studenților în mediul online și impactul asupra intenției de abandon școlar.

🔍 Ce au descoperit cercetătorii?
Cercetarea utilizează modele teoretice avansate (Push-Pull-Mooring și Stimulus-Organism-Response) pentru a analiza factorii de atracție, respingere și ancorare în contextul educației online.

Factori pozitivi care cresc satisfacția:
– Percepția utilității platformelor digitale;
– Ușurința utilizării tehnologiei;
– Siguranța pentru sănătate oferită de învățarea online;
– Potrivirea dintre tehnologie și sarcinile de studiu.
Factori care diminuează satisfacția:
– Izolarea socială și profesională resimțită de studenți;
– Adversitatea față de starea de bine cauzată de utilizarea excesivă a tehnologiei.
💡 Un concept nou: Intenția de abandon dependentă de e-learning

Cercetătorii introduc un nou termen, E-Learning Dependent Dropout Intention (ELDI), care reflectă riscul ca studenții să își întrerupă studiile atunci când accesul la învățarea online devine indisponibil.

📊 Metodologia studiului:
– 953 de studenți din România au participat la acest studiu;
– S-a utilizat un model structural bazat pe ecuații partiale (PLS-SEM) pentru analiza datelor.

🔗 Implicații pentru universități și educație:
– Dezvoltarea unor platforme mai intuitive și accesibile;
– Sprijinirea socializării online pentru reducerea izolării;
– Crearea unor politici care să balanseze avantajele și provocările educației online.

📖 Descoperă mai multe despre acest studiu revoluționar:

Sitar-Tăut, D. A., Mican, D., & Moisescu, O. I. (2024). To be (online) or not to be? The antecedents of online study propensity and e-learning-dependent dropout intention in higher education. Technological Forecasting and Social Change, 207, 123566.

 

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea de Vest din Timișoara – Anca-Maria Milovan, Costinel Dobre și Ovidiu-Ioan Moisescu – publicat în prestigiosul jurnal Journal of Business Research, analizează modul în care plasarea integrată de produse în podcasturi influențează comportamentul consumatorilor. Cercetarea s-a concentrat pe ascultătorii din România, un context ideal, având în vedere popularitatea ridicată a podcasturilor în țară.

🔍 Rezultate cheie:
✔️ Atitudinea față de gazda podcastului: Factori precum autenticitatea, atractivitatea, încrederea și expertiza gazdei contribuie semnificativ la formarea percepției pozitive despre brandurile menționate.
✔️ Relațiile parasociale: Conexiunile emoționale și sentimentul de „prietenie” dintre gazdă și ascultători amplifică efectul mesajelor publicitare, ducând la o implicare mai mare a publicului.
✔️ Plasarea integrată a produselor: Produsele prezentate în mod natural, ca parte din poveștile gazdelor, sunt percepute ca autentice, generând o memorie mai bună și o probabilitate crescută de cumpărare.

📊 Cifre relevante:
52% din variația atitudinilor față de brand este explicată de percepțiile ascultătorilor despre gazda podcastului și conținutul legat de brand.
64% din intențiile de cumpărare pot fi atribuite atitudinii față de brand și amintirii acestuia.

💡 Ce înseamnă asta pentru branduri?
Podcasturile oferă o platformă autentică și captivantă pentru publicitate. Colaborarea cu gazde de podcast credibile, care știu să creeze povești captivante și să integreze brandurile în mod firesc, este cheia pentru a atrage și influența consumatorii.

📖 Descoperă mai multe despre acest studiu:

Milovan, A. M., Dobre, C., & Moisescu, O. I. (2025). Boosting brand behavioral intentions via integrated explicit product placements in podcasts. Journal of Business Research, 189, 115129.

#MarketingDigital #PodcastAdvertising #UBBResearch #InovațieÎnPublicitate

 

 

🌟 UBB-CORE, partener la Mind the Gap: Tranziția contează!
Pe 3 decembrie, la Rectoratul Universității din București, UBB-CORE a fost partener în organizarea evenimentului Mind the Gap: Servicii integrate de suport pentru o tranziție educațională de succes, alături de Centrul de Învățare al Universității din București.
📚 Evenimentul a adus în prim-plan discuții și soluții pentru sprijinirea studenților în tranzițiile educaționale – de la liceu la facultate și mai departe, spre carieră.
💡 Subiecte cheie discutate:
Servicii integrate de suport pentru studenți
Mentorat și contribuția masteranzilor și doctoranzilor
Competențele transversale necesare pentru angajabilitate, dezbătute împreună cu profesioniști HR
Colaborarea între centrele universitare pentru dezvoltarea de bune practici
✨ De ce contează?
Am contribuit activ la dezvoltarea unor inițiative menite să faciliteze tranzițiile educaționale și să sprijine succesul studenților în plan academic și profesional.

Provocările unei cariere în cercetare analizate la Universitatea din Oradea

Între 5-7 decembrie, experți ai Universității Babeș-Bolyai și ai Universității din Oradea s-au reunit pentru a discuta strategii avansate de cercetare, digitalizare și promovarea rezultatelor științifice. Evenimentul a fost parte din proiectul UBB-CORE, dedicat dezvoltării carierei cercetătorilor.

Descoperă mai multe despre acest eveniment și temele abordate aici:

Tehnologia – Prieten sau Dușman pentru Sănătatea Noastră?🔍

Tehnologia – Prieten sau Dușman pentru Sănătatea Noastră? 🌐📉

Coordonat de cercetătoarele Viorela Ligia Văidean și Monica Violeta Achim de la Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai, studiul intitulat „When More is Less: Do Information and Communication Technologies (ICTs) Improve Health Outcomes?” explorează impactul tehnologiilor informaționale și de comunicare asupra sănătății în 185 de țări, analizate între 2005-2018. Studiul demonstrează că, deși tehnologia aduce inițial beneficii semnificative, acestea pot scădea sau chiar deveni negative când depășim anumite praguri. 🚦

📊 Concluzii-cheie:

Tehnologia contribuie inițial la o sănătate mai bună: utilizarea internetului și abonamentele de telefonie mobilă duc la creșterea speranței de viață și la reducerea mortalității.
În țările cu venituri mici, efectele pozitive se pot inversa: accesul la internet și informații online poate avea un impact negativ de peste trei ori mai puternic asupra sănătății comparativ cu țările dezvoltate.
Pragul de „prea multă tehnologie”: după un anumit punct, utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta negativ sănătatea.

📢 Recomandarea cercetătorilor: Pentru politici eficiente de incluziune digitală, este necesară o limitare atentă a accesului la tehnologie în sănătate, mai ales în zonele cu infrastructură medicală precară.

🔍 Descoperă mai multe despre această lucrare: https://www.sciencedirect.com/…/pii/S003801212100210X…

Văidean, V. L., & Achim, M. V. (2022). When more is less: Do information and communication technologies (ICTs) improve health outcomes? An empirical investigation in a non-linear framework. Socio-Economic Planning Sciences, 80, 101218.

Predictibilitatea intenției de cumpărare a consumatorilor prin aplicațiile mobile de fast fashion Rolul mediator al atitudinii și rolul moderator al COVID-19 🔍

„Predicting Consumers’ Purchase Intention Through Fast Fashion Mobile Apps: The Mediating Role of Attitude and the Moderating Role of COVID-19” de Rebeka-Anna Pop (Departamentul de Marketing, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai), Erika Hlédik (Profesor asociat, Universitatea Eötvös Loránd, Ungaria) și Dan-Cristian Dabija (Departamentul de Marketing, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeș-Bolyai) 📱

Cercetări noi dezvăluie factorii cheie din spatele comportamentului consumatorilor pe aplicațiile mobile de fast fashion, cum ar fi H&M și Zara! Iată ce a descoperit studiul:

📊 Concluzii principale ale studiului:

Caracteristicile hedonic contează cel mai mult 🎉
Studiul a arătat că distracția, plăcerea și atractivitatea vizuală sunt cele mai influente în formarea atitudinilor pozitive față de aplicațiile de fast fashion. Aplicațiile care oferă o experiență de divertisment sunt mai susceptibile de a transforma utilizatorii în cumpărători.

Recomandare: Mărcile trebuie să prioritizeze crearea de funcții distractive și captivante pentru a-i face pe consumatori să revină.

Eficiența rămâne importantă ⏳

Deși nu la fel de crucială ca motivațiile hedonice, caracteristicile practice precum ușurința navigării și procesul rapid de finalizare a cumpărăturilor joacă încă un rol în îmbunătățirea atitudinii utilizatorilor. Cu toate acestea, personalizarea (precum ofertele adaptate) a avut un impact minim.

Concluzie: Combină funcționalitatea cu distracția pentru a optimiza experiența în aplicație.

Confidențialitatea și securitatea sunt critice 🔐
Sentimentul de siguranță contează! Nivelul scăzut de îngrijorări legate de confidențialitate duce la atitudini mai favorabile față de utilizarea aplicației. Consumatorii sunt mai predispuși să cumpere atunci când au încredere că datele lor sunt protejate.
Recomandare:
Mărcile trebuie să se asigure că aplicațiile lor oferă o securitate puternică a datelor și politici de confidențialitate transparente pentru a construi încrederea pe termen lung.

Recenziile online stimulează intenția de cumpărare ⭐

Recenziile online au un impact semnificativ asupra atitudinilor, mai mult decât recomandările prietenilor sau familiei. Recenziile pozitive cresc încrederea și siguranța consumatorilor.

Recomandare: Încurajează conținutul generat de utilizatori și promovează recenziile pentru a spori credibilitatea.

Impactul COVID-19 asupra obiceiurilor de cumpărare 🦠

Pandemia a determinat o schimbare către cumpărăturile mobile, dar odată cu aceasta a apărut și o nevoie crescută de experiențe distractive și plăcute pe aceste aplicații. Studiul arată că, pe măsură ce consumatorii au apelat mai mult la cumpărături mobile, valoarea de divertisment a aplicațiilor a devenit din ce în ce mai importantă.
Recomandare pentru viitor: În lumea post-pandemie, mărcile trebuie să continue să inoveze și să îmbunătățească experiența utilizatorului pentru a rămâne competitive.

Concluzie pentru branduri:

Pentru a avea succes în spațiul aplicațiilor de fast fashion, companiile trebuie să se concentreze pe crearea unor aplicații care să fie distractive, sigure și eficiente. Consumatorii sunt tot mai atrași de aplicații care îmbină plăcerea cu practicitatea, iar recenziile online joacă un rol esențial în deciziile lor.

Pop, R. A., Hlédik, E., & Dabija, D. C. (2023). Predicting consumers’ purchase intention through fast fashion mobile apps: The mediating role of attitude and the moderating role of COVID-19. Technological Forecasting and Social Change, 186, 122111.

Cum influențează influencerii deciziile de călătorie? 🔍

✈️ Cum influențează influencerii deciziile de călătorie?

Un studiu realizat de cercetătorii Rebeka-Anna Pop , Zsuzsa Săplăcan, Dan-Cristian Dabija și Mónika-Anetta Alt de la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), intitulat „The Impact of Social Media Influencers on Travel Decisions: The Role of Trust in Consumer Decision Journey”, arată că încrederea în influencerii de pe rețelele sociale joacă un rol esențial în deciziile de călătorie, influențând fiecare etapă a procesului – de la inspirația inițială până la satisfacția finală. 💬✨

Influencerii nu doar că inspiră dorința de a explora locuri noi, dar contribuie și la căutarea informațiilor, evaluarea opțiunilor și chiar la alegerea destinațiilor finale. Iar experiențele lor autentice, împărtășite online, construiesc o legătură de încredere cu urmăritorii, creând astfel un impact pozitiv asupra alegerilor lor turistice. 🌍❤️

📢 Pentru marketerii din turism, această încredere poate transforma o destinație într-o experiență de neuitat pentru consumatori. Așadar, colaborările strategice cu influencerii pot face diferența!

🌐 Pentru mai multe detalii, puteți consulta articolul: https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13683500.2021.1895729

Pop, R. A., Săplăcan, Z., Dabija, D. C., & Alt, M. A. (2022). The impact of social media influencers on travel decisions: The role of trust in consumer decision journey. Current Issues in Tourism, 25(5), 823-843.

Vizită de lucru la UBB-CORE: Colaborare strategică cu Academia de Studii Economice a Moldovei pentru integrarea europeană

Devino voluntar în cadrul UBB-CORE! 🔍

Devino voluntar în cadrul UBB-CORE! 🔍
Ești student și îți dorești să te implici activ într-un mediu academic dinamic? Alătură-te echipei UBB-CORE și sprijină activitățile centrului nostru dedicat cercetării și inovării! Vei avea șansa să înveți lucruri noi și să te dezvolți profesional.
📢 Nu rata ocazia! Înscrie-te acum completând formularul:
Deadline: 25.10.2024, ora 12:00.
https://forms.gle/RsePhcx1TQgcHbsY7
Fii parte din echipa noastră și contribuie la excelența academică! 💡

Pot chatboturile, avatarurile și roboții bazați pe AI să îmbunătățească sănătatea mintală?

Un studiu recent realizat de Raluca Balan, Anca Dobrean și Costina Poetar în cadrul Universității Babeș-Bolyai, publicat în NPJ Digital Medicine, investighează utilizarea agenților conversaționali automatizați (chatboturi, avataruri şi roboţi) pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor. Studiul, o revizuire de tip scoping, a analizat 25 de cercetări pentru a evalua modul în care aceste instrumente digitale pot ajuta la gestionarea anxietății și depresiei. Datele au fost colectate din diverse baze academice, inclusiv PubMed și Web of Science, și au implicat un număr total de 1.707 participanți.
Acești agenți conversaționali automatizați, alimentați de tehnologia AI, comunică în principal prin text și sunt concepute pentru a oferi sprijin pentru sănătatea mintală, fără implicarea unui om. Rezultatele arată că aceste instrumente sunt ușor de utilizat, atractive și acceptate de utilizatorii tineri.

Cu toate acestea, lucrarea arată rezultate mixte în ceea ce privește eficacitatea lor reală în îmbunătățirea stării de sănătate mintală—aproape jumătate dintre studii nu au găsit îmbunătățiri semnificative ale simptomelor, cum ar fi anxietatea sau depresia.

Concluzii-cheie:

Au fost evaluați 21 de agenți conversaționali automatizați diferiți, cei mai comuni fiind sisteme AI bazate pe text care vizează anxietatea și depresia. Multe chatboturi au fost concepute ca instrumente de prevenție, menite să împiedice agravarea problemelor de sănătate mintală, mai ales în medii non-clinice, precum școli și comunități.
Au apărut unele preocupări legate de siguranță, deoarece agenți conversaționali automatizați diferiți întâmpină dificultăți în gestionarea situațiilor critice, cum ar fi gândurile suicidare, iar ratele de abandon au fost ridicate, utilizatorii pierzându-și adesea interesul în timp.

Este nevoie de mai multe cercetări pentru a ne asigura că aceste instrumente sunt sigure, eficiente și pot fi adaptate nevoilor individuale.

Potențialul este de luat în considerare —acești agenți conversaționali automatizați diferiți ar putea fi o alternativă pentru sprijinul sănătății mintale în cazurile unde accesul la terapeuți este limitat, oferind totodată o soluție accesibilă și scalabilă. Cu toate acestea, mai este nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește impactul clinic și siguranța lor.

Puteți consulta articolul aici:
https://www.nature.com/articles/s41746-024-01072-1

Balan, R., Dobrean, A., & Poetar, C. R. (2024). Use of automated conversational agents in improving young population mental health: a scoping review. NPJ Digital Medicine, 7(1), 75.

Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor (UBB-CORE) a elaborat un Ghid de asistență pentru cercetătorii străini privind stabilirea rezidenței. Acesta este destinat persoanelor fizice care nu sunt rezidente, dar care efectuează activități de cercetare pe teritoriul României.
Ghidul este disponibil în limba română și engleză și poate fi accesat:

Dificultățile de gestionare a emoțiilor sunt relaționate cu epuizarea academică a elevilor și studenților? 🎯

🔍 Publicat în ediția din 2024 a revistei Educational Psychology Review, această meta-analiză realizată de Ioana Alexandra Iuga și Oana Alexandra David de la Universitatea Babeș-Bolyai explorează cum reglarea emoțiilor (ER) este relaționată cu epuizarea academică în rândul elevilor și studenților. Cercetarea lor evidențiază modul în care abilitatea de a gestiona emoțiile impactează bunăstarea academică a tinerilor.

📊 Metodologie: Cercetătorii au realizat o meta-analiză, analizând date din 20 de studii care implică peste 8.000 de studenți. Utilizând metode statistice pentru a combina rezultatele, au examinat cum strategiile de reglare a emoțiilor (precum reevaluarea și planificarea) și dificultățile în reglarea emoțiilor (cum ar fi suprimarea și evitarea) se relaționează cu diferitele dimensiuni ale epuizării academice, precum epuizarea emoțională, cinismul și sentimentul de ineficiență. De asemenea, au analizat factori precum vârsta, genul și nivelul de studii pentru a înțelege mai bine relația dintre ER și epuizare.

Descoperiri-cheie:

O bună reglare a emoțiilor este relaționată cu niveluri mai scăzute de epuizare academică: Strategiile adaptative, precum reevaluarea pozitivă a situațiilor, sunt asociate cu un nivel mai scăzut de epuizare.

Dificultățile în reglarea emoțiilor sunt relaționate cu niveluri mai crescute de epuizare: Studenții care au dificultăți în gestionarea emoțiilor prezintă niveluri mai crescute de epuizare emoțională, detașare și lipsă de motivație.

Vârsta și genul influențează legătura: În cazul elevilor/studenților mai tineri și al fetelor, legătura între reglarea emoțională și epuizarea academică este una mai puternică.

🌟 Această cercetare subliniază necesitatea educației emoționale în școli pentru a ajuta elevii să facă față stresului academic și să își mențină starea de bine! De asemenea, această cercetare deschide ușa spre noi întrebări, în special legate de natura bidirecțională a acestei relații.

Pentru mai multe informații, puteți consulta articolul aici:
https://link.springer.com/article/10.1007/s10648-024-09930-w

Iuga, I. A., & David, O. A. (2024). Emotion Regulation and Academic Burnout Among Youth: a Quantitative Meta-analysis. Educational Psychology Review, 36(3), 106.

Cum putem stimula colaborarea între universități și industrie pentru cercetare, dezvoltare și inovare? 🤝

Un nou studiu, realizat la cererea Centrului UBB-CORE, explorează factorii cheie care facilitează aceste parteneriate și cum pot contribui la progresul științific și tehnologic. 🚀

💡 Află mai multe despre elementele care determină succesul acestor colaborări și cum pot deveni motoare de inovare pentru comunități și societate! 🌍

👉 Citește articolul complet aici:
https://clujtoday.ro/studiu-interactiunea-universitate-industrie-factori-care-faciliteaza-colaborarea-pentru-cercetare-dezvoltare-si-inovare/

🔬 Cercetătorii de la Institutul Transilvan pentru Neuroștiințe au dezvoltat o metodă nouă pentru a înțelege activitatea creierului, cu aplicații importante în studierea autismului, depresiei și anxietății. Această abordare promite să contribuie la îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului acestor tulburări.

UBB-CORE sprijină inițiativele care aduc progres în cercetarea neuroștiințelor. 🧠

Aflați mai multe despre această realizare importantã aici:
https://www.g4media.ro/cercetatorii-de-la-institutul-transilvan-pentru-neurostiinte-au-dezvoltat-o-metoda-revolutionara-pentru-intelegerea-activitatii-creierului-poate-fi-folosita-pentru-studierea-autismului-depresiei-t.html

#UBBCore
#Neuroștiințe
#Cercetare
#Autism
#Depresie
#Anxietate

Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor UBB-CORE vă invită să participați la o întâlnire specială pentru diseminarea informațiilor legate de practica în instituții de prestigiu din țară! 🌟
📅 Data: 4 iulie 2024
🏫 Facilitatori: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea de Vest din Timișoara
Aceasta este o oportunitate unică de a afla detalii esențiale despre programele de practică și de a interacționa cu reprezentanți ai unora dintre cele mai prestigioase universități din România. Nu ratați șansa de a vă îmbogăți cunoștințele și de a face primii pași către o carieră de succes!
📌Facilități de cercetare în jurul Centrelor Europene de Inovare Digitală, prezentat de dl prorector Alexandru Bob
📌 Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, prelegerea fiind susținută de dl CS. I. Emil Cătinaș, director.
📌 Detalii și înscrieri: https://econ-ubbcluj-ro.zoom.us/j/86297281862
#UBBCORE #PracticaStudenteasca #CarieraCercetator #UniversitatiPrestigiu #ViitorDeSucces

Descoperă viitorul cercetării atmosferice cu ACTRIS-UBB! 🔬
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca marchează un pas uriaș în cercetarea atmosferică prin găzduirea a două Facilități Naționale în cadrul proiectului european ACTRIS. Află cum România contribuie la cea mai mare infrastructură de cercetare atmosferică la nivel mondial!
🌍 Ce este ACTRIS?
ACTRIS (Aerosol, Clouds, and Trace Gases Research Infrastructure) este un consorțiu european dedicat studiului compoziției atmosferei și impactului său asupra climei și calității aerului.
🏛 Ce aduce nou ACTRIS-UBB?
Facilitățile ACTRIS-UBB, specializate în teledetecția aerosolilor și a norilor, sunt dotate cu echipamente de cercetare și IT de ultimă generație, întărind poziția de lider a UBB în domeniul cercetării atmosferice în Europa Centrală și de Sud-Est.
💡 Impact și colaborare
Prin ACTRIS-UBB, comunitatea științifică, instituțiile publice și societatea civilă beneficiază de acces liber la infrastructură, suport pentru cercetare și servicii de monitorizare a atmosferei. Acest efort comun îmbunătățește înțelegerea noastră asupra atmosferei și susține dezvoltarea unor politici de mediu durabile.
🌐 România în ACTRIS ERIC
România, prin UBB, este mândră să fie membru fondator al ACTRIS ERIC, consolidând colaborarea internațională și contribuind la progresul științific global.
Descoperă mai multe despre cum UBB și România modelează viitorul cercetării atmosferice prin publicarea de articole în presa din regiunea Nord-Vest și dincolo de aceasta!
Pentru mai multe detalii, puteți consulta următorul link: https://caietesilvane.ro/actris-un-proiect-de-cercetare…/

Explorăm noi orizonturi în neuroștiință cu INSPIRE la UBB! 🌟
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca se mândrește să anunțe un pas monumental în cercetarea neuroștiințifică și imagistica de rezonanță magnetică prin proiectul INSPIRE. Descoperă cum această inițiativă pune Clujul pe harta mondială a cercetării de avangardă!
🧠 Ce este INSPIRE?
INSPIRE – Infrastructura pentru Spectroscopie și Imagistică de Rezonanță Magnetică la Câmpuri Înalte – este un proiect revoluționar ce consolidează prestigiul Clujului în domeniul neuroștiințelor și psihologiei clinice.
🔬 Dotări unice în Europa
Clădirea INSPIRE adăpostește cel mai avansat Centru de Imagistică prin Rezonanță Magnetică din această regiune a Europei, echipat cu scanere MRI de 7 T și 11.7 T și un scanner unic prin rezonanță paramagnetică electronică. Aceste instrumente, libere de radiații ionizante nocive, permit studii de vârf în domeniul neuroștiințelor.
💡 Impact și colaborări internaționale
Proiectul INSPIRE nu numai că facilitează cercetări interdisciplinare de excepție, dar și deschide ușa colaborărilor cu universități de renume și companii de top, precum Harvard, Oxford, Siemens, și Bruker, propulsând UBB în elita cercetării globale.
🤝 Parteneriat pentru progres
INSPIRE oferă oportunități de colaborare pentru centre de cercetare și entități medicale, promițând avansuri semnificative în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții.
Descoperă mai multe despre cum UBB, prin INSPIRE, redefinește frontierele cunoașterii în neuroștiințe și contribuie la binele comunității și la progresul științific prin publicarea de articole în presa din regiunea Nord-Vest și dincolo de aceasta!
Pentru mai multe detalii, puteți consulta link-ul următor: https://timponline.ro/proiectul-inspire-o-infrastructura…/

.

Studiu: Descoperirile pozitive din pandemia COVID-19: Creșterea legată de stres
Un studiu recent realizat de Elena Cristina Manole și Petru Lucian Curșeu în cadrul Work and Organizational Psychology Research Centre (WOP-RC) din Universitatea Babeș-Bolyai, publicat în Personality and Individual Differences, investighează impactul pandemiei COVID-19 asupra stabilității emoționale, sănătății mentale și satisfacției cu viața. Studiul se bazează pe date colectate în două valuri, din 2019 și 2020, de la un eșantion probabilistic al populației olandeze.
🔍 Rezultate Cheie:
Creșterea Stabilității Emoționale: Contrar așteptărilor inițiale, rezultatele au indicat o creștere semnificativă a stabilității emoționale după izbucnirea pandemiei. Această creștere sugerează un răspuns rezilient al participanților în fața stresului provocat de pandemie.
Îmbunătățirea Sănătății Mentale: Creșterea stabilității emoționale a fost asociată cu o îmbunătățire a sănătății mentale. Participanții au raportat niveluri mai ridicate de sănătate mentală în 2020 comparativ cu 2019.
Creșterea Satisfacției cu Viața: Satisfacția cu viața a crescut în rândul participanților, arătând o adaptare pozitivă la condițiile pandemiei. Schimbările în stabilitatea emoțională și sănătatea mentală au fost factori importanți care au contribuit la această creștere.
🔬 Metodologie:
Participanți: Studiul a inclus 3928 de respondenți din Olanda, care au participat la două valuri de colectare a datelor, unul înainte de pandemie (2019) și unul în timpul pandemiei (2020).
Procedură: Datele au fost extrase din panelul LISS (Longitudinal Internet Studies for the Social Sciences), care este un eșantion probabilistic al populației olandeze administrat de CentERdata. Participanții au primit un stimulent financiar și, dacă era necesar, echipament pentru participare.
Instrumente: Sănătatea mentală a fost evaluată folosind versiunea de 5 itemi a Inventarului de Sănătate Mentală (MHI), care măsoară anxietatea, depresia, controlul emoțional și afectul pozitiv.
Stabilitatea emoțională a fost măsurată cu o scală de 10 itemi din International Personality Item Pool (IPIP).
Satisfacția cu viața a fost evaluată cu scala de 5 itemi de Satisfacție a Vieții (SWLS).
Acest studiu explică schimbările în sănătatea mentală și satisfacția cu viața prin modificările stabilității emoționale, analizând schimbările reale raportate înainte și în timpul pandemiei COVID-19, în loc de estimări retrospective ale acestor variabile. În mod interesant, efectele observate sunt în direcția opusă celei așteptate inițial, indicând o creștere legată de stres, care reflectă un răspuns rezilient. Studiul arată că stresul asociat cu COVID-19 a dus la o creștere a stabilității emoționale, ceea ce, la rândul său, a îmbunătățit sănătatea mentală și satisfacția cu viața.
Aceste descoperiri subliniază capacitatea oamenilor de a se adapta și de a crește în fața unor provocări majore, oferind o perspectivă optimistă asupra efectelor pe termen lung ale pandemiei asupra bunăstării psihologice.
Pentru mai multe informații; https://www.sciencedirect.com/…/pii/S0191886924000382
Manole, E. C., & Curșeu, P. L. (2024). Stress-related growth in the early stages of the COVID-19 pandemic: Evidence from a panel study. Personality and Individual Differences, 222, 112578.

Studiu: Raționalitatea managerială, cogniția disfuncțională și comprehensivitatea deciziilor organizaționale
Studiul realizat de Christian Scholtes, Sabina Trif și Petru Lucian Curșeu în cadrul Work and Organizational Psychology Research Centre (WOP-RC), investighează relația complexă dintre raționalitatea managerială și schemele cognitive disfuncționale și modul în care acești factori influențează comprehensiunea deciziilor strategice organizaționale. Lucrarea relevă faptul că, deși luarea deciziilor raționale este benefică, impactul său pozitiv este semnificativ diminuat de niveluri ridicate de cogniție disfuncțională. Această interacțiune subliniază necesitatea unei abordări echilibrate în managementul strategic, care să abordeze atât raționalitatea, cât și cognițiile disfuncționale pentru o luare eficientă a deciziilor.
🔍 Rezultate Cheie:
Raționalitatea Managerială și Luarea Deciziilor: Raționalitatea singură nu garantează decizii strategice cuprinzătoare.
Se recomandă o abordare mixtă care să combine analiza rațională și procesele intuitive pentru rezultate mai bune.
Impactul Cogniției Disfuncționale: Nivelurile ridicate de scheme cognitive disfuncționale afectează negativ cuprinderea deciziilor.
Interacțiunea dintre Raționalitate și Cogniția Disfuncțională: Efectele pozitive ale luării deciziilor raționale sunt moderate de nivelul cogniției disfuncționale.
Organizațiile trebuie să abordeze prejudecățile cognitive și să ofere sprijin managerilor pentru a atenua impactul schemelor disfuncționale.
Cogniția disfuncțională poate anula luarea deciziilor raționale, conducând la alegeri strategice mai puțin eficiente.
Implicații Practice: Programele de dezvoltare managerială ar trebui să includă instruirea pentru recunoașterea și abordarea prejudecăților cognitive personale.
Implementarea proceselor de restructurare cognitivă poate ajuta managerii să își îmbunătățească capacitatea de luare a deciziilor strategice.
🔬Metodologie:
Eșantionare: Studiul a fost realizat pe 270 de manageri (145 femei și 125 bărbați) cu vârsta medie de 41 de ani și o experiență medie de muncă de aproximativ 18 ani.
Instrumente: S-au utilizat chestionarul scurt cu 90 de itemi al Young Schema Questionnaire (YSQ) pentru evaluarea schemelor cognitive disfuncționale și testul de competență decizională (CRT) pentru evaluarea raționalității manageriale.
Procedură: Participanții au completat un chestionar online care includea evaluarea raționalității decizionale și a comprehensivității deciziilor strategice din organizațiile lor.
Această cercetare deschide noi direcții pentru explorarea dinamicii dintre gândirea rațională și scheme cognitive disfunctionale, oferind perspective valoroase pentru îmbunătățirea luării deciziilor strategice în organizații. 📊
Pentru mai multe informații, puteți consulta articolul: https://www.emerald.com/…/JOCM-01-2024-0021/full/html
Scholtes, C., Trif, S., & Curseu, P. L. (2024). Managerial rationality, dysfunctional cognition and organizational decision comprehensiveness. Journal of Organizational Change

UBB-CORE: mentorat, orientare în cariera de cercetător, coaching, cursuri, tradiție, performanță și excelență.

 

Prima News

 

SCHIMBĂRILE CLIMATICE, DEZBĂTUTE LA CLUJ

Motivația de a fi cercetător la Cafeneaua Științei din cadrul UBB-CORE

The main objective of the investigation was to identify the personal and professional development needs of researchers in universities in the region.

The Centre’s team and its experts sent questionnaires to several academics and researchers in the North-West Region. 176 questionnaires were validated and 169 were included in the final analysis. The study identified contributions to the innovation ecosystem and the provision of effective and responsive solutions to the increasingly complex needs of society. Mai multe

.The Centre’s team and its experts sent questionnaires to several academics and researchers in the North-West Region. 176 questionnaires were validated and 169 were included in the final analysis. The study identified contributions to the innovation ecosystem and the provision of effective and responsive solutions to the increasingly complex needs of society. Mai multe

.

Studiu: Nouă metode pentru a impulsiona cercetarea științifică în universitățile din Transilvania Mai multe

Unul dintre cele mai importante obiective asumate de universitățile din Transilvania este sporirea cantității și calității cercetării științifice. Acest lucru face parte din misiunea asumată de Universitatea Babeș-Bolyai, al cărei principal scop este generarea cunoașterii, după cum afirmă rectorul Daniel David, potrivit ClujToday.ro. Mai multe

Universitatea Babeș-Bolyai a anunțat crearea unui Centru Regional Nord-Vest de Orientare în Cariera de Cercetare (UBB CORE). Centrul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) … Mai multe

Universitatea Babeș-Bolyai a anunțat crearea unui Centru Regional Nord-Vest de Orientare în Cariera de Cercetare (UBB CORE). Centrul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență .. . Mai multe

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va coordona un nou proiect câștigător din PNRR în valoare de aproximativ 5, 2 milioane de lei (Investiția10 … Mai multe

Universitatea Babeș-Bolyai a anunțat crearea unui Centru Regional Nord-Vest de Orientare în Cariera de Cercetare (UBB CORE). Centrul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență … Mai multe